Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, consideră că un nou val de extindere până în 2030 este o „perspectivă foarte realistă”nu numai pentru țări precum Albania și Muntenegru – considerate în prezent fruntașe în procesul de aderare – ci și pentru Republica Moldova și Ucraina. Ea avertizează însă că progresele depind de meritul și angajamentul țărilor candidate la UE de a realiza reformele necesare, transmite Agerpres.
Într-un interviu pentru European Newsroom (enr) publicat miercuri, Kos a declarat că speră ca Republica Moldova și Ucraina să poată deschide prima parte a negocierilor în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, care va dura până la sfârșitul lunii iunie 2025.
În plus, ea s-a arătat optimistă că va exista o soluție la veto-ul Ungariei asupra aderării Kievului din cauza tratamentului aplicat minorității maghiare din Ucraina.
În timp ce Ucraina și Republica Moldova fac progrese rapide către aderarea la UE, țările din Balcanii de Vest așteaptă de zeci de ani.
Macedonia de Nord a fost unul dintre primele state din fosta Iugoslavie care a pornit pe calea integrării europene, însă, din cauza problemelor interne și mai ales din cauza blocajelor statelor membre vecine, este încă la început.
Guvernul țării solicită garanții că nu vor mai exista blocaje din cauza problemelor bilaterale. Kos a declarat că înțelege frustrările, dar nu a oferit astfel de garanții.
Kos a subliniat că negocierile cu Muntenegru ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026, în timp ce Albania își propune să finalizeze negocierile până în 2027.
De asemenea, UE își menține angajamentul față de Bosnia și Herțegovina, însă oficialii UE își exprimă din ce în ce mai mult îngrijorarea cu privire la blocajele politice interne care stopează reformele și amenință viitorul țării pe calea europeană.
„Voi fi probabil cea mai fericită persoană din lume când vom putea începe negocierile cu Bosnia. Ei chiar merită acest lucru, oamenii din Bosnia merită acest lucru”, a declarat Kos, adăugând că este esențial ca autoritățile naționale să își asume responsabilitatea.
De asemenea, Kos a făcut apel la noul guvern al Serbiei – care nu a fost confirmat încă – să fie „pro-european și pro-reformă” pentru a avansa procesul de aderare. Ea a anunțat că intenționează să viziteze Belgradul la sfârșitul lunii aprilie.
Întrebată dacă este posibil să se asigure o abordare echilibrată în politica de extindere către Balcanii de Vest, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte, reprezentanta Comisiei a subliniat că este vorba în primul rând de un proces „bazat pe merit”.
Comisarul a spus că nicio țară nu va fi lăsată în urmă. „Ne-am angajat ferm să le aducem în Uniunea Europeană. Dar, desigur, vom ține cont de merite”.
Fiecare etapă a procesului de extindere necesită consensul tuturor statelor membre, iar pentru fiecare țară candidată în procesul de aderare sunt necesare 150 de decizii în unanimitate.
Potrivit Martei Kos, în prezent, 14 state membre sunt în favoarea eliminării consensului și a trecerii la luarea deciziilor cu majoritate calificată, însă problema este că și această schimbare necesită consens.