De-a lungul ultimelor trei decenii, Republica Moldova nu a avut niciodată o forță politică majoră cu un program unionist asumat, o realitate subliniată de istoricul Anatol Țăranu. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN, pe tema „Ce se întâmplă pe segmentul politic unionist?”.
Țăranu a realizat o analiză detaliată a evoluției și stării actuale a curentului unionist în Republica Moldova, explicând că succesul acestei idei este direct legat de conștiința identitară a populației. „Unionismul în Republica Moldova a apărut într-o perioadă când societatea nu era pregătită să accepte această idee. Două secole de influență rusă asupra identității naționale au dus la o deformare a conștiinței naționale”, a spus istoricul.
Conform acestuia, schimbările identitare profunde necesită timp și susținerea continuă a clasei politice. Deși Unirea din 1918 a fost posibilă datorită circumstanțelor istorice favorabile, în prezent, unionismul rămâne mai degrabă o nișă politică din cauza lipsei unui proiect național coerent.
„La începutul Mișcării de Renaștere Națională, doar 2-3% din populație susținea ideea românească. Acesta era un concept adoptat doar de elita intelectuală. Societatea nu era pregătită, dar Unirea s-a realizat datorită contextului istoric și geopolitic”, a adăugat Țăranu.
În ceea ce privește politica actuală, istoricul consideră că nu există o voință politică fermă pentru Unire. Chiar și liderii care susțin valorile românești nu au adoptat un angajament concret față de unirea cu România. „Deși sprijinul pentru identitatea românească a crescut în ultimele decenii, acest lucru nu s-a tradus în acțiuni politice concrete din partea guvernului. Timp de 30 de ani, nu a existat niciun program guvernamental unionist asumat”, a punctat istoricul.
Țăranu a menționat și că, deși sprijinul pentru ideea românească a crescut la aproximativ 30-35% din populație, nu s-a concretizat niciun proiect politic major în acest sens. Chiar și actualul președinte Maia Sandu, care a declarat în trecut că ar vota pentru Unire într-un eventual referendum, nu a promovat o politică activă în această direcție.
Dezbaterea a fost organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de Fundația germană „Hanns Seidel”.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!