Republica Moldova depinde în mare măsură de importurile de gaze naturale și energie electrică pentru a-și acoperi necesitățile interne.
În prezent, țara noastră primește gaze prin conducte din Ucraina și România, iar energia electrică provine, în mare parte, de la Centrala de la Cuciurgan, aflată sub controlul autorităților transnistrene. Acest model de aprovizionare face ca Moldova să fie vulnerabilă în fața posibilelor crize energetice.
Republica Moldova dispune de mai multe puncte prin care poate importa gaze naturale
Regiunea transnistreană: Gazele naturale care vin din Rusia, prin Ucraina, ajung în regiunea transnistreană. Magistrala continuă spre sud, la Vulcănești, și mai departe spre țările din Balcani. Din decembrie 2022, în regiune ajunge întregul volum de gaze naturale, de 5,7 milioane m3/zi, pe care concernul rus le livrează R. Moldova. În schimb, Chișinăul procură energie electrică la prețuri avantajoase de la Centrala de la Cuciurgan, controlată de separatiștii de la Tiraspol. Până în 2022, ambele maluri ale Nistrului au depins în totalitate de gazul rusesc.
În contextul în care tranzitul gazelor rusești prin Ucraina ar urma să fie sistat începând cu 1 ianuarie, autoritățile din R. Moldova iau în considerare utilizarea conductei transbalcanice pentru a asigura aprovizionarea regiunii transnistrene. Recent, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, și președintele Gazprom, Alexei Miller, au purtat discuții la Sankt Petersburg în această privință, însă negocierile nu au dus la un rezultat concret. Astfel, aprovizionarea regiunii cu gaze începând din 2025 rămâne incertă.
În acest context, atât autoritățile constituționale de la Chișinău, cât și așa-zisele autorități de la Tiraspol au declarat că se pregătesc pentru o posibilă criză energetică.
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău: Această conductă conectează R. Moldova la România și permite accesul țării la gazele de pe piața liberă. Din 2022, când Gazprom și-a redus drastic volumele de gaze naturale livrate în R. Moldova, generând astfel o criză energetică în țară, datorită interconexiunii prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, cetățenii de pe malul drept al Nistrului au fost asigurați cu gaze naturale.
Alexeevka, Ucraina – conductă conectată la gazele din Est și Vest
În octombrie 2021, când Gazprom pentru prima oară a micșorat volumul de gaze livrat către Moldovagaz, pentru acoperirea deficitului, R. Moldova a cumpărat gaze din Vest, prin Alexeevka și Iași, organizând primele licitații cu participarea traderilor europeni.
Energia electrică: surse locale și importuri
Centrala de la Cuciurgan – continuă să furnizeze între 60% și 80% din energia electrică consumată. Centrale electrice cu termoficare – cele din Chișinău și Bălți, contribuie cu circa 15% din necesar.
Energie regenerabilă – în creștere, dar cu o pondere de doar 6%, energia verde provine din parcuri fotovoltaice și centrale pe biogaz.
Importuri din România – prin regimurile de insularizare pe liniile de interconexiune. Moldelectrica a activat recent regimurile de insularizare pe patru linii electrice de înaltă tensiune 110 kV de interconexiune cu România.
Dacă e să facem referire la interconexiunile prin care Republica Moldova ar putea importa energia electrică, cele mai importante și care sunt utilizate în prezent sunt cele de 400 de kV, care trec prin Centrala de la Cuciurgan și Centrala de la Dnestrovsk. În cazul unei avarii la Centrala de la Dnestrovsk și al sistării livrărilor de energie din regiunea transnistreană, Republica Moldova s-ar confrunta cu dificultăți majore.
Capacitatea actuală de import din România, limitată de rețelele de 110 kV și de infrastructura incomplet dezvoltată a liniilor de 400 kV, ar putea să nu fie suficientă pentru a acoperi rapid deficitul.
Menționăm că până în toamna anului 2022, R. Moldova importa circa 30% din consumul de energie electrică din Ucraina. Livrările au fost reduse de statul vecin în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice. În anul 2023, R. Moldova a importat din Ucraina doar 0,2% din consumul total de energie electrică.
R. Moldova își propune să modernizeze infrastructura energetică prin construcția a trei linii electrice de înaltă tensiune de 400 kV, care vor conecta rețeaua națională cu cea din România și, implicit, cu piața europeană. Aceste proiecte vizează îmbunătățirea stabilității sistemului energetic, reducerea vulnerabilităților legate de dependența de regiunea transnistreană și sporirea capacității de import. Finalizarea lor reprezintă un pas important spre diversificarea surselor de energie și asigurarea unui sistem energetic mai sigur și mai rezilient.
Pe 16 decembrie, în R. Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul energetic. Comisia pentru Situații Excepționale are autoritatea de a emite dispoziții cu caracter executoriu pentru autorități, agenți economici, instituții publice și cetățeni.
Potrivit autorităților, măsurile sunt menite să răspundă rapid provocărilor generate de posibila sistare a livrării de gaze naturale de către Gazprom.
Mai exact, R. Moldova riscă să fie afectată grav de o criză energetică dacă Gazprom va opri livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană. Potrivit autorităților, în această situație ar putea duce la o criză umanitară în stânga Nistrului, unde locuiesc 300.000 de cetățeni, de asemenea există riscuri majore pentru stabilitatea sistemului energetic, dar și perturbări economice severe și creșterea prețurilor.
La scurt timp, în spațiul public au apărut mai multe falsuri legate de așa-zisele măsuri luate de autorități pentru a economisi energia electrică: „O să rămânem fără gaz”, „moldovenii în beznă”, „de la ora 20:00 până la 05:00 lumina va fi stinsă în toată țară”, „Moldovagaz va solicita din nou majorarea tarifelor la gaz”.
Falsurile au fost promovate pe rețelele sociale, în special pe TikTok, unde utilizatori neidentificați au distribuit clipuri și imagini, care se inducă panică în rândul moldovenilor, fără a oferi dovezi sau surse credibile.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!