Maia Sandu, care a câștigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidențiale, intră în istorie și devine primul politician căruia moldovenii îi încredințează, prin vot direct, două mandate succesive de președinte.
Fostul președinte comunist Vladimir Voronin, care a stat mai bine de opt ani la conducerea țării, a fost ales de Parlament, înainte ca Moldova să revină în 2016 la sistemul alegerii președintelui prin sufragiu universal direct, așa cum se făcea în primii ani după proclamarea independenței.
Maia Sandu a candidat prima oară la Președinție în 2016, când a fost învinsă de socialistul prorus Igor Dodon la patru procente diferență, apoi și-a luat revanșa în 2020, grație diasporei, cea care și acum, în 2024, i-a adus victoria.
Maia Sandu s-a născut în 1972, în satul Risipeni, aproape de granița cu România. Ea a obținut un masterat în relații internaționale la Chișinău și un altul în politici publice după ce a studiat la Universitatea Harvard din Statele Unite.
După un stagiu în Ministerul Economiei, a lucrat ca economist la biroul Băncii Mondiale din Chișinău timp de aproximativ șapte ani și mai târziu a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale. După doi ani petrecuți la Washington, s-a întors în Moldova în 2012 pentru a deveni ministru al Educației.
A fost începutul a ceea ce ea a descris la un moment dat ca fiind o „călătorie în montagne russe”, care s-a încheiat cu transformarea ei în prima femeie președinte a țării.
Un ministru al Educației care a supărat pe mulți
Economistă educată la Harvard, Maia Sandu a părăsit, așadar, funcția bine plătită de la Banca Mondială din Washington pentru a se întoarce acasă ca ministru al Educației, post din care își propunea să facă reforme și să lupte împotriva corupției. Reformele sale de introducere a camerelor video și de comasare a școlilor mici în satele în curs de depopulare au fost însă atât de nepopulare, încât colegii din Guvern au pariat deschis pe cât va rezista, a povestit ea.
Dar un alt eveniment care a făcut Moldova „celebră” s-a dovedit a fi mai degrabă un moment definitoriu. În 2014, un miliard de dolari a fost sifonat din trei bănci de stat, costând Moldova echivalentul a 12% din produsul său intern brut. Dezamăgiți după acest episod, tinerii au părăsit masiv țara, iar criza a transformat-o pe Maia Sandu într-o figură pro-europeană proeminentă, opusă oligarhilor care controlau o mare parte din economie, scrie Bloomberg.
Părea o utopie ca o femeie cu o constituție fragilă, care nu beneficia de sprijin în interior, să se lupte cu puternicii afaceriști cu legături la Kremlin. Cu toate acestea, ea a fondat în 2016 Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu ambiția de a demonstra că se poate face politică și altfel. Iar în 2020, după ce a fost aleasă președintă, partidul ei a obținut o victorie importantă în alegerile legislative, având majoritatea absolută în Parlament, o performanță cu greu repetabilă în alegerile de anul viitor.
Principala provocare
Primii patru ani la putere ai lui Sandu au fost turbulenți, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina a escaladat tensiunile în Moldova, afectând în același timp o economie și-așa fragilă.
Încercând inițial să construiască relații pragmatice și prudente cu Rusia, ea a trecut brusc la o politică puternic pro-europeană atunci când Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în 2022. Criticii ei spun că a cultivat legături strânse cu Occidentul, dar o acuză că nu a reușit să gestioneze economia în dificultate a țării și inflația ridicată sau să promoveze reformele judiciare, notează Reuters.
Cu toate acestea, Maia Sandu rămâne populară în rândul diasporei, pe care se bazează pentru a schimba mentalitățile și acasă. Asta pentru că, așa cum a arătat-o și aceste alegeri prezidențiale din 2024, câștigarea votanților de acasă rămâne principala ei provocare, în special având în vedere vulnerabilitatea lor la dezinformare.
În 2016, a pierdut alegerile prezidențiale după ce presa controlată de oligarhi a promovat masiv un fake news: că Maia Sandu s-a înțeles cu Angela Merkel să aducă 30.000 de sirieni din Germania. În plus, folosindu-se de prejudecățile unei societăți patriarhale, Igor Dodon nu a ezitat să invoce și argumentul că o femeie necăsătorită și fără copii nu ar fi un președinte bun pentru țară, pentru că nu știe să aibă grijă de familie.
Un președinte în law cost
Maia Sandu a povestit la un moment dat cum însăși mama sa a auzit două femei în troleibuz susținând că președinta și-a trimis mama să trăiască în SUA. Mama a intervenit și le-a spus: „Eu sunt mama Maiei Sandu, locuiesc în Chișinău. De ce promovați aceste zvonuri?”
Președinta mărturisește că are o relație călduroasă cu mama și sora ei. Mama vine aproape în fiecare zi la Președinție și îl lasă caserola cu mâncarea de prânz la agentul de pază de la poartă. Venirea sa la Președinție i-a pus în dificultate pe șefii serviciului responsabil de paza președintelui. Maia Sandu nu a vrut să se mute din apartamentul său de două camere dintr-un bloc din Chișinău. Au fost nevoiți să-i asigure paza cu discreție, pentru a nu deranja vecinii. Modestia rămâne printre principalele sale calități.
Pentru vizitele externe, zboară cu curse regulate, dar preferă low-costurile, iar consilierii știu că „șefa” le cere imediat explicații pentru cheltuieli suplimentare nemotivate.
În 2012, când a revenit din SUA în Moldova, Maia Sandu declara că are în conuri bancare peste 160.000 dolari. Declarația sa de avere din 2023 arată că mai are doar 600 de dolari în conturi, un salariu lunar de puțin peste 1.000 de euro (21.000 MDL) și o mașină vândută cu 8.000 euro.
Proiectul ei de suflet este cel de reîmpădurire a Moldovei, ca soluție pentru combaterea încălzirii, proiect pentru care a atras finanțări externe importante.
Maia Sandu este pasionată de drumeții și este fan Coldplay, dar nu a putut ajunge la concertul pe care formația l-a susținut anul acesta la București.