Aproximativ 1,4 milioane de tineri nord-coreeni au solicitat să se alăture sau să revină în armată în această săptămână, scrie presa de stat nord-coreeană, acuzând Seulul de o incursiune provocatoare cu drone care a adus „situația tensionată în pragul războiului”.
Tinerii, inclusiv studenții și oficialii ligii de tineret care au semnat petiții pentru a se alătura armatei, erau hotărâți să lupte într-un „război sacru de distrugere a inamicului cu armele revoluției”, scrie KCNA. Fotografiile publicate de KCNA arătau ceea ce se spunea că sunt tineri care semnează petiții într-o locație nedezvăluită. Afirmația Coreei de Nord potrivit căreia peste un milion de tineri s-au înrolat voluntar în Armata Populară Coreeană în doar două zile vine într-un moment în care tensiunile din peninsula coreeană sunt foarte mari. Coreea de Nord a făcut afirmații similare în trecut, când au existat tensiuni crescute în regiune.
Anul trecut, mass-media de stat a raportat că 800.000 dintre cetățenii săi s-au oferit voluntari să se alăture armatei nordice pentru a lupta împotriva Statelor Unite. În 2017, aproape 3,5 milioane de muncitori, membri de partid și soldați s-au oferit voluntari să se alăture sau să se reînroleze în armată. Este foarte dificilă verificarea informaţiilor transmise de Coreea de Nord.
Potrivit datelor Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), Coreea de Nord are 1,28 milioane de soldați activi și aproximativ 600.000 de rezerviști. IISS a declarat, de asemenea, că are 5,7 milioane de rezerviști ai Gărzii Roșii Muncitoreşti/Țărănești, cu multe unități neînarmate. În cel mai recent semn al tensiunilor în creștere, Coreea de Nord a aruncat în aer marți secțiuni ale drumurilor intercoreene și ale liniilor de cale ferată de pe partea sa de graniță puternic fortificată dintre cele două state, determinând armata sud-coreeană să tragă focuri de avertisment.
Phenianul a declarat săptămâna trecută că va întrerupe în totalitate drumurile și căile ferate intercoreene și va fortifica în continuare zonele de pe partea sa de frontieră, ca parte a eforturilor sale de a obține un sistem cu „două state”, renunțând la obiectivul său de lungă durată de unificare. Din punct de vedere tehnic, cele două Corei sunt încă în război după ce războiul din 1950-1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace. Coreea de Nord a acuzat, de asemenea, Seulul că trimite drone deasupra capitalei sale, iar cele două ţari s-au ciocnit din cauza baloanelor cu gunoi lansate din luna mai din Coreea de Nord.
Phenian a declarat că lansările sunt un răspuns la baloanele trimise de activiștii anti-regim din Sud. Guvernul Coreei de Sud a refuzat să spună dacă militarii sau civilii săi au pilotat presupusele drone deasupra Phenianului. „Dacă izbucnește un război, Coreea de Sud va fi ștearsă de pe hartă. Deoarece dorește un război, suntem dispuși să punem capăt existenței sale”, se arată în raportul KCNA, făcând referire la denumirea oficială a Republicii Coreea de Sud. Ministerul Apărării din Coreea de Sud a avertizat duminică că „dacă Coreea de Nord aduce atingere siguranței poporului nostru, acea zi va fi sfârșitul regimului nord-coreean”.