Parlamentul georgian a respins marţi, 28 mai, veto-ul prezidenţial asupra legii agenţilor străini, și a făcut asta în pofida ameninţărilor cu represalii din partea UE şi SUA şi a protestelor opoziţiei şi ONG-urilor, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Un total de 84 de deputaţi din cei 104 prezenţi au votat în favoarea „legii asupra transparenţei influenţei străine”, care după un vot precedent a fost blocată prin veto de preşedinta pro-europeană Salomé Zurabişvili.
Conform acestei legi, descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „legea rusească”, mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate într-un procent mai mare de 20% vor trebui să prezinte o dată pe an declaraţii publice asupra acestei finanţări.
Potrivit guvernului de la Tbilisi, în prezent peste 80% din fondurile destinate presei şi ONG-urilor în Georgia provin din surse puţin transparente şi ar putea fi folosite pentru acţiuni de destabilizare înaintea alegerilor parlamentare din 26 octombrie.
Premierul georgian Irakli Kobajidze acuzat-o duminică, 26 mai, pe preşedinta Zurabişvili de „trădare” şi a avertizat că suveranitatea ţării este în pericol. În replică, Salomé Zurabişvili, născută în Franţa, a declarat că „deasupra Georgiei atârnă umbra Rusiei şi adevăratul drum pentru păstrarea independenţei este menţinerea legăturilor cu UE şi SUA”.
În acest timp, opoziţia a ameninţat cu noi proteste de stradă, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că UE va adopta măsuri contra Georgiei, iar Washingtonul a ameninţat de partea sa cu restricţii de vize împotriva responsabililor georgieni.
Într-un comunicat emis marţi, 28 mai, după adoptarea definitivă a legii georgiene „asupra transparenţei influenţei străine”, Borrell afirmă că aceasta „încalcă principiile şi valorile fundamentale ale UE” şi a cerut Georgiei „ă revină ferm pe calea europeană””, având în vedere dorinţa acestei ţări de a adera la blocul comunitar”. Statele UE „examinează toate opţiunile” în urma votării respectivei legi, mai notează şeful diplomaţiei europene.