În pofida unor declaraţii şi rapoarte triumfaliste ale Procuraturii Anticorupție, datele publice arată că recuperarea banilor din frauda bancară bate pasul pe loc.
„În cadrul dosarului „frauda bancară”, până în prezent, au fost aplicate sau transmise pentru executare încheieri aferente măsurilor asiguratorii în mărime de circa 7,88 miliarde de lei MDL, ceea ce constituie circa 59,1% din prejudiciul cauzat în această schemă complexă”, se arată în raportul Procuraturii Anticorupţie pentru anul 2023.
De la sechestre la recuperare este cale lungă
Totuși, sechestrele puse pe active de miliarde de lei, care ar fi aparținut lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor și unor companii și persoane afiliate, nu semnifică că în scurt timp se vor transforma în bani care să ajungă la Ministerul Finanțelor și BNM.
Potrivit instituţiei, „sechestrele sunt aplicate atât în rezultatul investigațiilor financiare paralele efectuate de către ARBI (Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale), cât și de către Procuratura Anticorupție de sine stătător”.
Procuratura Anticorupție nu menţionează însă câţi bani real au fost recuperaţi anul trecut în cadrul dosarului „frauda bancară”, ca urmare a acţiunilor întreprinse de instituţie individual sau în cooperare cu alte structuri.
Cum decurge „recuperarea”
Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că pe parcursul anului trecut nu s-a atestat o evoluție semnificativă în procesul de recuperare a activelor fraudate de la cele trei bănci falite (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială).
Astfel, în 2023, la capitolul „Recuperarea activelor fraudate”, de la cele trei bănci au fost încasați doar 117 milioane de lei, adică mai puţin de 10 milioane de lei pe lună. Este mai mult cu aproape 40 de milioane de lei decât în 2022, dar de aproape 5,6 ori mai puţin decât în 2019.
Pe de altă parte, cele trei bănci, ce au făcut parte din ShorHolding, au rambursat până la 1 ianuarie 2024 doar 2,84 miliarde de lei, din creditele de urgență, în valoare de 14,12 miliarde de lei, asigurate cu garanții de stat și acordate de Banca Națională a Moldovei în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015.
Astfel, mai rămân de rambursat încă circa 11,28 miliarde de lei. Ținând cont de viteza de recuperare, apoi întoarcerea miliardului poate dura aproape un secol.
Asta, chiar dacă zilele trecute, după aproape 10 ani de la frauda bancară a fost condamnat fostul preşedinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, fiind considerat vinovat de scoaterea de la BEM a sumei de circa 100 de milioane de dolari, bani ce ar fi ajuns în Rusia pe conturile de la Gazprombank, ale unor firme afiliate lui Ilan Shor. Activele fostului bancher puse sub sechestru sunt evaluate la patru milioane de lei, adică ele acoperă doar 0,2% din valoarea prejudiciului.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, în 2022, majoritatea banilor au fost încasați prin intermediul titlurilor executorii și procedurilor de insolvabilitate, inițiate contra datornicilor.
Doar câteva sute de mii de lei au provenit din recuperări din vânzarea activelor proprii sau a activelor luate în posesie.
În 2023, aproape două treimi din încasări au revenit Băncii de Economii (circa 78,8 milioane de lei), în timp ce Băncii Sociale iau revenit circa 30% (36 de milioane de lei), iar Unibank a recuperat doar 1,6 milioane de lei.