Nu am de gând să renunț la premiul VipMagazin și iată explicația.
De trei zile încoace gura opiniei publice nu mai tace și nu se mai oprește de rumegat subiectul lansat de fosta noastră stea TV, aflată acum departe de Chișinău în căsnicie cu un renumit politolog român. E vorba, o spun pentru cei neinițiați, de Stela Popa.
E o intrigă electorală, mai curând: merită ori nu merită Voronin titlul “Omul secolului”, nominalizare recentă a revistei VipMagazin? Dacă nu am fi martorii unei bătălii politice cruciale între nr.1 în lista electorala al blocului de stânga și președinta Maia Sandu, care vrea să iasă cu orice preț victorioasă din alegerile parlamentare, titlul câștigat de liderul PCRM ar fi fost o discuție de culise și obiectul unor zeflemele de duzină.
Să mergem, însă, pe mâna acestei manipulări jurnalistice ieftine, ca să determinăm, că s-au făcut deja demersuri destul de îndrăznețe. Stela Popa a renunțat public la titlul “omul anului” care i-a fost acordat altădată de VipMagazin, fiind urmată de câțiva jurnaliști, cunoscuți mai ales pentru convingerile lor unioniste. Stela și tovarășii ei de idee declară că refuză să împartă aceleași panteon cu bătrânul comunist!
Săraca Rodica Ciorănică!
Proprietarei revistei îi vine tot mai greu să le explice fanilor Maiei, că problema nu se pune, dacă a meritat ori nu Vladimir Nicolaevici titlul, ci dacă poate VIPMagazin să procedeze cu rezultatele legale ale jurizării unui concurs, tot așa cum a procedat, bunăoară, Curtea Constituțională cu articolele constituționale privind dizolvarea Parlamentului!
Apropos, din lista celor care au renunțat la titlul VIP, nimeni nu s-a grăbit să aducă în redacție trofeele. Iar pentru Stela Popa a venit, cred, momentul adevărului. E vremea să-și aducă aminte de o discuție caldă din cabinetul directorului “Moldpres” de acum 15 ani, unde venise să solicite cordial, pe atunci necunoscută și, mai curând, prost plătită, postul de prezentatoare de știri a unui canal TV tocmai lansat de Voronin.
Problema e alta. Pe cât de necesar îi este lui Voronin proaspătul titlu? Ce poate adăuga acesta la o biografie și așa antagonică, dar demult împlinită? Primul loc este aproape întotdeauna un motiv de ceartă. Arbitrii și toți cei, care l-au conferit vor fi mereu ținta nedumeririi și injuriilor. Mai ales, când e vorba de o competiție organizată, inventată, nu una de viață.
Cel mai disputat titlu al lui Voronin este, cred, cel obținut în concurența cu Putin, atunci când a reușit să-i întoarcă avionul îndărăt pe aeroportul din Moscova. Cred că, s-ar fi ridicat o primă de milioane, dacă acest meci politic ar fi fost acceptat la casele de pariuri.
Voronin se pomenise atunci într-o reală și acerbă competiție, în ingratul și periculosul rol de a lua rapid o decizie, care peste un minut-două putea deveni fatală. Că a făcut bine, ori rău, că l-a costat mult sau puțin, se discută și azi în contradictoriu. Spre deosebire de situațiile legate de alte titluri și decorații, acceptarea sau respingerea Memorandumului Kozak decidea nu numai soarta președintelui Voronin, ci și a țării.
E limpede deosebirea dintre un nume câștigat într-o luptă pe viață și pe moarte și unul de revistă.. Deși există titluri și titluri… Am în continuare o atitudine plină de respect față de „omul anului” VIPMagazin, cel puțin pentru faptul că mi-a fost acordat și mie, exact pe vremea, când își căuta Stela Popa un job.