Pentru diplomația română, vizita cancelarului federal Olaf Scholz la București a fost una istorică – decidentul politic german a declarat că va sprijini perspectiva aderării României la spațiul Schengen în acest an. Această susținere, declarată public – contează.
Și Președinția statului român trebuie felicitată – cancelarul federal a acceptat inițiativa președintelui Iohannis de a se întâlni cu Maia Sandu la București în condițiile în care o trilaterală Germania – Romania – Republica Moldova nu este oficializată. Un plus pentru imaginea României de susținător ferm al Republicii Moldova.
Sunt sigur că președintele României și-a dorit cu această ocazie obținerea unui calendar ferm de începere a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acesta a fost scopul întâlnirii trilaterale Scholz – Iohannis – Sandu. Idea, salutabilă, nu a dat rezultatul preconizat.
La întrebarea dacă Republica Moldova ar putea începe în anul 2023 negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană oficialul german a răspuns că perspectiva de aderare a statelor care au obținut statutul de țară candidat este îndepărtată – ele trebuie să îndeplinească toate criteriile pre-aderare. „Toate statele candidat la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de aderare. Să nu se aștepte cineva că se va face un pas spre aderare fără ca aceste condiții să fie îndeplinite. De asta, perspectiva de aderare este una atât de îndepărtată”, a declarat cancelarul Olaf Scholz.
În schimb, oficialul german a anunțat că va fi prezent la Chișinău, la 1 iunie, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene. „Ne întâlnim într-un cadru informal, dar mult mai deschiși spre dialog. Nu organizăm o întâlnire ritualizată, ci un schimb de opinii”, a precizat oficialul german. Președintele Maia Sandu a spus că la acest summit în capitala Republicii Moldova vor fi prezenți 50 de șefi de state și de guverne din Europa.
Din răspunsurile oferite jurnaliștilor s-a observat că pe agenda discuțiilor trilateralei de la București a fost prezent și un punct dedicat războiului din Ucraina. Olaf Scholz a declarat că statul german va sprijini militar Ucraina atât timp cât va fi nevoie și a subliniat că România joacă un rol important în ceea ce privește liniile de transport umanitar și nu numai.
La rândul său, șeful statului moldovean, Maia Sandu a confirmat că Republica Moldova face eforturi pentru consolidarea capacităților sale de apărare și că, deși a crescut cheltuielile necesare Armatei Naționale poartă discuții cu partenerii occidentali pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Una peste alta, pot afirma că, organizarea la Chișinău a celui de al doilea summit al Comunității Politice Europene este o garanție indirectă de securitate oferită Republici Moldova. Cel mai probabil, în acest cadru informal decidenții politici europeni vor putea discuta inclusiv despre o perspectivă a unui calendar ferm de deschidere a negocierilor Republicii Moldova pentru aderarea europeană.
Un lucru este sigur: autoritățile germane știu că discursul politic extern se deosebește de realitățile interne existente la Chișinău.
Ceea ce înseamnă că la Berlin sunt contabilizate atât succesele, cât și derapajele de la democrație înregistrate între Prut și Nistru.
Motiv suficient pentru ca decidenții moldoveni să dea dovadă de corectitudine și să îndeplinească, în mod transparent și fără tertipuri juridice, toate criteriile impuse de Comisia Europeană. Inclusiv cele care țin de independența justiției.
Autor: Victor Nichituș