Foametea la nivel mondial s-a accentuat din nou anul trecut, după ce a crescut în 2020 din cauza pandemiei de COVID, războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţând ca în acest an să aibă o amploare şi să provoace o migraţie în masă la o ”scară fără precedent”.
Până la 828 de milioane de oameni, sau aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectaţi de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 milioane mai mult decât în 2019, au anunţat agenţii printre care Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, Programul Alimentar Mondial şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ediţia din 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.
Nivelurile foametei la nivel mondial au rămas relativ neschimbate între 2015 şi 2019.
„Există un pericol real că aceste cifre vor creşte şi mai mult în lunile următoare”, a spus directorul general al PAM, David Beasley, adăugând că creşterile de preţuri la alimente, combustibil şi îngrăşăminte rezultate din războiul Rusia-Ucraina ameninţă să împingă ţările în foamete.
„Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a preveni această catastrofă care se profilează”, a adăugat el.
Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea exportator mondial de cereale, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.
Războiul le-a perturbat exporturile, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare, care se confruntă deja cu preţurile ridicate ale alimentelor din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare legate de COVID-19.
Raportul ONU publicat miercuri avertizează cu privire la implicaţiile ”potenţial serioase” pentru securitatea alimentară şi nutriţie, pe măsură ce conflictele, extremele climatice, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.
Se estimează că, la nivel global, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani sufereau de atrofieri, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de o formă mortală de malnutriţie care creşte riscul de deces de până la 12 ori.
Solicitând o revizuire a politicilor agricole, raportul spune că sectorul alimentar şi agricol global a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an în sprijin care adesea a distorsionat preţurile pieţei, nu a ajuns la micii fermieri, dăunează mediului şi nu promovează producţia de alimente nutritive.
Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimente de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi lactatele, în detrimentul alimentelor mai sănătoase şi hrănitoare, cum ar fi fructele, legumele, legumele şi seminţele.
„În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creşterea preţurilor alimentelor înseamnă că acest lucru se va înrăutăţi”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.