Președintele francez Emmanuel Macron avertizează că diminuarea ajutorului acordat Ucrainei ar putea forța Kievul să accepte un acord de pace în condiții nefavorabile, ceea ce ar afecta securitatea întregii Europe. Declarația vine în contextul summitului „Coaliției de Voință”, desfășurat astăzi la Berlin, unde aproximativ 30 de lideri și reprezentanți ai statelor aliate discută despre sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, garanțiile de securitate și rolul Europei în eventualele negocieri de pace cu Rusia, relatează Euronews.
Reuniunea este a cincea organizată de la începutul anului și prima găzduită la Berlin. Discuțiile sunt conduse de cancelarul german Friedrich Merz, alături de Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. La summit sunt așteptați și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Potrivit Palatului Élysée, una dintre prioritățile Franței este consolidarea capacităților militare ale Ucrainei. Parisul consideră că Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să negocieze încheierea războiului, continuând, în schimb, să intensifice operațiunile militare.
În aceste condiții, obiectivul Franței este ca Ucraina să ajungă într-o poziție cât mai favorabilă atât pe câmpul de luptă, cât și la eventualele negocieri.
Printre măsurile susținute de Paris se numără accelerarea livrărilor de rachete interceptoare, necesare pentru protejarea populației și a infrastructurii energetice ucrainene de atacurile rusești, în perspectiva sezonului rece. Franța urmărește, totodată, să contribuie la dezvoltarea propriilor capacități de apărare antirachetă ale Ucrainei.
Un alt punct important al discuțiilor îl constituie garanțiile de securitate pentru Kiev și pregătirea unei eventuale misiuni militare multinaționale, denumită MNF-U, care ar putea fi desfășurată după încheierea războiului.
Constituită în 2025, această forță nu ar urma să participe la operațiuni de luptă și nu ar face parte din structurile NATO. Misiunea sa ar fi să contribuie la menținerea stabilității în perioada postbelică și să descurajeze o nouă agresiune rusă.
Pregătirile pentru o astfel de desfășurare sunt deja în curs. Din 9 noiembrie, în Polonia se desfășoară exerciții militare la care participă aproximativ 2.800 de militari, 500 de vehicule și echipamente militare, precum și circa 30 de aeronave. La manevre contribuie 11 state, iar Franța are cel mai numeros contingent, cu 1.100 de militari.
Administrația prezidențială franceză susține că exercițiile demonstrează capacitatea acestei forțe, alcătuite în principal din militari europeni, de a oferi Ucrainei garanții de securitate credibile.
Summitul de la Berlin are loc la câteva ore după reuniunea trilaterală dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, organizată în orașul chinez Shenzhen. În acest context, liderii europeni urmăresc să se asigure că eventualele înțelegeri privind viitorul Ucrainei nu vor fi negociate fără participarea Kievului și a partenerilor săi europeni.
Palatul Élysée a transmis că orice discuție care vizează Europa, inclusiv în mod indirect, nu poate fi relevantă în lipsa reprezentanților europeni.
La rândul său, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, și-a exprimat scepticismul cu privire la rezultatele întâlnirii dintre Trump, Putin și Xi Jinping. Oficialul a afirmat că nu se așteaptă la rezultate concrete, întrucât cei trei lideri nu reușesc să ajungă la un acord asupra principalelor probleme.
Pe agenda reuniunii de la Berlin se află și finanțarea Ucrainei pentru anul 2027. Deficitul bugetar estimat al țării ajunge la 70 de miliarde de euro. Miercuri, Comisia Europeană a propus acordarea unui împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro în 2027, pe lângă finanțarea de 90 de miliarde de euro aprobată anterior de statele membre ale Uniunii Europene.
O decizie privind noul pachet financiar este așteptată săptămâna viitoare, la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Discuțiile au loc și pe fondul dezbaterilor din politica internă franceză privind continuarea ajutorului pentru Ucraina. Marine Le Pen, candidată la alegerile prezidențiale din Franța, a declarat că Parisul nu va mai putea oferi sprijin financiar Kievului dacă va câștiga scrutinul, invocând situația finanțelor publice.
Emmanuel Macron a criticat această poziție într-un mesaj publicat pe 14 noiembrie, fără a o menționa direct pe Le Pen.
„Cei care vor să limiteze resursele Ucrainei urmăresc, în esență, să o constrângă să accepte o pace nedreaptă, să o mențină într-o stare de vulnerabilitate pe termen lung și, implicit, să vulnerabilizeze Europa”, a avertizat liderul francez.
