Experți
EDITORIAL // Expert în politică externă, despre poziționarea partidelor la linia de start a alegerilor prezidențiale
 30 Iulie 2020 18:00  3338
Finisarea sesiunii ordinare iarnă-vară a Parlamentului Republicii Moldova din anul curent, în mod tradițional încheie prima parte a sezonului politic din ţara noastră. Acest lucru ne permite să facem o totalizare a rezultatelor acestuia, dar şi să încercăm să analizăm poziţiile de start pentru viitorul sezon a principalilor actori politici în ajunul celei mai mari bătălii politice ale acestui an - alegerile prezidențiale.

Viaţa politică din Moldova a fost influențată în mod direct de următoarele evenimente şi subiecte:

  1. -        Căderea Guvernului Sandu şi activitatea Guvernului Chicu;
  2. -        Epidemia COVID 19;
  3. -        Lupta dintre ,,Binele” şi ,,Răul” Republicii Moldova, dintre forţele anti-oligarhice şi pro-oligarhice. 

Principalii actori implicaţi au fost forţele parlamentare şi formaţiunea extraparlamentară ,,Partidul Nostru”. Fiecare actor politic a urmărit scopurile sale.

Opoziţia:

PAS a încercat să se reabiliteze după caderea Guvernului Sandu, să obţină dividente politice din critica justificată, iar uneori chiar populistă (deschiderea grădiniţelor spre exemplu) a acţiunilor Guvernului Chicu în gestionarea crizei epidemice. Totodată, a încercat să revină la retorica sa tradiţională din timpurile luptei cu ,,regimul Plahotniuc”, retorică, care pare ai fi cunoscută şi comodă.

PPDA spre deosebire de PAS (partenerul de alianţă cu care a intrat în Parlament), s-a ciocnit cu 2 probleme pe care urma să le rezolve.

În primul rînd, e vorba despre menţinerea şi restabilirea raitingului: PPDA a avut de pierdut cel mai mult după căderea necoordonată cu ei a Guvernului Sandu, fapt care a lovit în imaginea şi posibilităţile administrative ale formaţiunii (avea doar un membru, spre deosebire de PAS (3 membri) sau PSRM (2 membri)).

În al doilea rînd, acesta trebuia să facă faţă concurenţei din partea PAS-lui care rupea procente din electoratul PPDA. În rest, PPDA-ul a utilizat aceiaşi tactică ca şi alte partide aflate în opoziţie alianţei de guvernare PSRM – PD: au criticat Guvernul pentru gestionarea crizei COVID 19 şi la fel au continuat lupta contra lui Plahotniuc şi a moştenirii lui.

Grupul parlamentar ,,Pro Moldova” a apărut pe scena politică din Moldova prin scindarea fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat. Apariţia acesteia în principiu nu a fost una neaşteptată, deoarece în sânul PD-lui chiar de la începutul activităţii din legislativul curent s-au conturat două grupări: aşa numita grupare ,,pro-Plahotniuc” în frunte cu Candu şi ,,pro-Filip”. Întrebările principale au fost doar cînd va avea loc scindarea şi cîţi deputaţi va lua cu el fostul Preşedinte al Parlamentului. Din startul apariţiei sale, Grupul ,,Pro Moldova” se pare că a avut un singur scop: de a slăbi poziţiile alianţei de guvernare PSRM-PD.

În atingerea acestui scop, Grupul s-a concentrat pe activitatea obişnuită şi mult îndrăgită pentru unii lideri din acest grup: atragere prin diferite mijloace a deputaţilor din alte fracţiuni. Ca rezultat, dacă la formarea lui se numărau doar 6 membri, atunci acum avem 14 deputaţi (şi o tentativă eşuată de ,,achiziţie” a deputatului socialist Gaţcan). În acelaşi timp, în speranţa de a-şi spori capacităţile sale instituţionale în viaţa politică din Moldova, Grupul a reuşit să fondeze partidul său pentru a beneficia de avantajele ce oferă un asemenea organism din viaţa politică a unei societăţi: prezenţa în teritoriu, participarea în campaniile electorale, etc..

Partidul Şor, un alt novice al vieţii parlamentare din Moldova a folosit Legislativul Ţării pentru a-şi consolida poziţia sa în societate. În acest sens, el a ales următoarele tactici: ,,achiziţii” de deputaţi, promovarea unor proiecte de legi populiste, şi pe final de sesiune, participarea la votul pentru moţiunea de cenzură a guvernului Chicu. Totuşi, se pare că principalele activităţi ale Partidului Şor au fost desfăşurate în teritoriu (extinderea reţelei de magazine ,,Merişor” şi a felialelor partidului, plasarea informaţiei în mass-media despre activitatea primăriilor în fruntea cărora sunt reprezentanţii partidului (ca regulă, informaţia este postată contra plată în unele surse mass-media naţionale on-line cu titlu de informaţie comercială), acordarea de ajutoare sociale, etc.. Rezultatul acestei activităţi, poate fi observată prin creşterea partidului în sondaje.

Partidul Nostru deşi nu este prezent în Parlament, reprezintă una din forţele extra-parlamentare cu şanse reale de a accede în Legislativ. În această perioadă de timp, activitatea formaţiunii s-a concentrat pe critica vehementă a Preşedintelui țării Igor Dodon şi a PSRM-lui. Deficitul de personalităţi notorii şi populare în rîndurile partidului (care să fie cunoscute la nivel naţional), a fost suplinit din plin de ieşirele publice ale liderului de partid Renato Usatîi. Dat fiind faptul că nu poate să se laude cu rezultate asemănătoare celor pe care le are echipa Şor la Orhei, acesta din urmă a continuat tactica sa iubită: escapade populiste (vinderea automobilului de lux Rolls Royce şi donarea banilor obţinuţi pentru necesităţile luptei cu COVID 19, ,,achiziţia” de echipamente medicale şi organizarea curselor avia spre Moldova pentru cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare, banii în plic pentru medicii români, etc..), organizarea de campanii de gen flash-mob ,,Claxonează dacă eşti împotriva lui Dodon” şi nu în ultimul rînd, ieşirele sale în spaţiul public prin intermediul canalului său pe youtube unde el ,,eroic” deconspira scheme, funcţionari de stat, politicieni corupţi în spiritul ,,din surse sigure de informare pe care nu pot să le deconspire la moment” şi ,,din documente pe care le deţin dar pe care am să le pun la dispoziţia organelor de drept şi/sau societăţii moldoveneşti mai tîrziu”.

Deputatul Octavian Ţîcu prezintă interes din motivul că este membru important în Partidul Unităţii Naţionale ce va pretinde la statutul de principala forţă din Moldova în jurul căreia să se unească segmentul unionist al scenei politice moldoveneşti. A reuşit să atragă atenţia prin critica adusă atît alianţei de guvernare PSRM-PD, cît şi foştilor colegi de fracţiune datorită cărora a ajuns în Parlament. O asemenea tactică se pare că a fost concentrată pe ideia de a rupe electoratul pro-unionist ce a votat PAS şi PPDA. Risc să presupun că, existenţei în mare parte a acestui personaj în viaţa politică moldovenească se datorează declaraţiile pro-unioniste ale liderilor formaţiunilor menţionate (în special ale Maiei Sandu).

Alianţa de guvernare

PSRM care la început de sezon a avut cele mai avantajate poziţii spre deosebire de alte formaţiuni parlamentare, către luna martie – aprilie, s-a pomenit în situaţia de a face faţă unei crize epidemice COVID 19 cu impact puternic asupra tuturor domeniilor de activitate (în postura principalului responsabil pentru gestionarea crizei), dar şi unui val în creştere de critici aduse modului de combatere a epidemiei. Totodată, în această perioadă de timp, PSRM-ul a încercat să-şi consolideze poziţiile în instituţiile administrative ale puterii de stat atît la nivel local, cît mai ales în instituţiile autorităţilor centrale. În paralel cu sporirea controlului asupra instituţiilor de stat, PSRM-ul a avut şi scopul de a-şi păstra influienţa asupra Parlamentului Republicii Moldova prin păstrarea propriilor membri ai fracţiunii, dar mai ales a celor din fracţiunea aliată PD. Din acest punct de vedere, am fost cu toţi martorii unei lupte pentru deputaţi dintre PSRM şi PD pe de o parte a baricadei şi Pro Moldova şi Partidul Şor (cu susţinerea tacită a fracţiunilor Pas şi PPDA) pe de altă parte. Punctele culminante ale acestei lupte a fost situaţia cu convertirea şi ,,descîntarea” deputatului socialist Gaţcan şi eşuarea moţiunii de cenzură a Guvernului Chicu.

PD este formaţiunea ce a avut de suferit cel mai mult în acest sezon politic chiar dacă se află la guvernare prin intermediul Guvernului Chicu. Criza internă ce a provocat scindarea partidului a ştirbit enorm din imaginea PD-lui. Totodată, PD-ul a pierdut acele resurse administrative ce atrăgea oamenii din teritoriu (aflarea la guvernare alături de PSRM nu a reuşit să compenseze aceste pierderi). S-a redus simţitor şi potenţialul financiar ce anterior era unul din componentele de bază a betonului PD-ist cu ajutorul căruia formaţiunea coagula echipa sa.

Poziţiile de start pentru următorul sezon politic

Toate forţele din opoziţie enumerate mai sus au definitivat principalul său duşman politic– Igor Dodon şi PSRM. PAS şi PPDA încearcă să-l expună pe Dodon ca pe un nou Plahotniuc al Moldovei care fură Ţara, iar pe socialişti ca pe complici la aceste fărădelegi. Ei deja au început mobilizarea grupurilor săi de susţinători şi au schiţat aproximativ primile direcţii de atac. Astfel, la moment, se poate de spus că PPDA prin intermediul lui Cosovan va folosi subiectul combatanţilor şi a conflictului transnistrean; prin intermediul lui Slusari subiectul crizei economice şi problemele fermierilor (interesant, fermierii cărui raion vor ieşi la protese în timpul apropiat?); Năstase Andrei va pedala subiectul său iubit - lupta cu oligarhii Plahotniuc şi Dodon, etc..

PAS se va concentra pe: corupţie şi reforma justiţiei; probleme reale sau imaginare cu privire la suportul UE, posibila amînare a alegerilor Preşedintelui; etc..

Din partea Partidului Şor şi Pro Moldova cu toţii ne aşteptăm la aruncarea în spaţiul informaţional a unor noi înregistrări compromiţătoare la adresa lui Dodon şi a socialiştilor.

Partidul Nostru se va alătura la lupta cu oligarhul Dodon contribuind şi el la umplerea spaţiului informaţional cu diverse ,,din surse demne de încredere”.

Indiferent de partidul din opoziţie, criza epidemică COVID 19 şi problemele conexe vor fi una din direcţiile principale de atac asupra socialiştilor şi Dodon. La rîndul său PSRM va avea de restabilit pierderea încrederii populaţiei faţă de Preşedintele Ţării şi partid înregistrată în ultimile sondaje (prin diferite compensaţii acordate unor pături sociale, subvenţii în economie, scutiri sau reduceri la plata de taxe şi impozite, etc.).

În noul sezon, se evidenţiază doar două partide care vor să lupte real şi acerb pentru funcţia de Preşedinte al Ţării: PAS şi PSRM.

În primul rînd, pentru ambele formaţiuni înfrîngerea din această bătălie o să atragă pierderi politice sporite pe viitor. În al doilea rînd, doar ele au şanse reale de a ajunge în turul II al scrutinului.

Pentru restul formațiunilor politice, participarea la scrutinul prezidenţial are drept scop pregătirea pentru următoarele alegeri parlamentare.

 ___________________________________________________________________________________

Opiniile experților pot fi urmărite și pe canalul nostru de TELEGRAM - Expert Opinion    

Autor:  Andrei Ilașciuc Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%