Peste 170 de atacuri au fost comise împotriva politicienilor în perioada premergătoare alegerilor din iunie. Aceste violențe au tensionat campaniile și au semănat îndoieli cu privire la guvernabilitate în mai multe regiuni. Specialiștii avertizează că linia de demarcație dintre statul mexican și crima organizată este din ce în ce mai neclară.
Violența electorală este necontrolată în Mexic. Noé Ramos Ferretiz, candidat la președinția municipală din Mante, un oraș din statul Tamaulipas, se afla în campanie vinerea trecută când a fost înjunghiat de mai multe ori. Politicianul, care este membru al Partidului Acțiunii Naționale (PAN), a murit în mijlocul evenimentului, spre șocul susținătorilor săi. Imagini copleșitoare cu pliante pătate de sânge au circulat ulterior.
Principalul suspect a fugit fără urmă, în plină zi. La câteva ore după crima din Mante, cadavrul lui Alberto Antonio García, candidat la primărie din partea partidului de guvernământ, MORENA, a fost găsit în orașul San José Independencia, în statul Oaxaca. Soția sa, consilier în acest oraș cu mai puțin de 5.000 de locuitori, a fost eliberată în viață după ce a fost răpită timp de două zile.
Asasinatele lui Ramos Ferretiz și Antonio García sunt ultimele două cazuri înregistrate în timpul procesului electoral din 2024. Până în prezent, în acest ciclu electoral, 30 de candidați au fost deja asasinați, potrivit datelor think tank-ului Laboratorio Electoral („Laboratorul Electoral”).
În 2021, cel puțin 30 de candidați au fost asasinați, potrivit datelor firmei de consultanță. În procesul din 2018, au avut loc 24 de asasinate politice.
Cu puțin mai puțin de 40 de zile înainte ca mexicanii să se prezinte la urne pe 2 iunie, votul este aproape de a deveni cel mai violent din ultimii ani. „Fenomenul violenței electorale a luat amploare în țară și se răspândește din ce în ce mai mult. Nu este doar o chestiune de număr, ci și de expansiune teritorială: există mai multe semnale de alarmă, mai multe [zone] cu o incidență mai mare a violenței, mai multe atacuri”, spune Arturo Espinosa Silis, director al Laboratorio Electoral. „Nu cred că trebuie să așteptăm ca numărul de victime să fie depășit… acest proces electoral a fost mai violent atunci când sunt analizate alte aspecte, cum ar fi agresiunile și amenințările”, adaugă Daniela Arias, coordonatoarea organizației.
EL PAÍS a analizat concluziile firmei de consultanță din ultimele 10 luni, pentru a înțelege mai bine spirala de violență care înconjoară acest conflict, care a lăsat în urmă peste 170 de atacuri, inclusiv 29 de agresiuni, 11 răpiri și 77 de amenințări cu moartea. De asemenea, au fost înregistrate cel puțin alte 27 de asasinate ale celor care nu căutau să obțină o funcție aleasă, cum ar fi rude ale oficialilor, organizatori politici, lideri comunitari și politicieni în funcție. Aceste date au fost actualizate ultima dată la 19 aprilie.