Partide politice
Partidul Liberal
Data înregistrării:28 Septembrie 1993
Numărul de membri:~20000
Doctrina:Liberală
Slogan:Schimbarea pînă la capăt
Istoric:
Constituirea PL:
Partidul Liberal (PL) este succesorul de drept al Partidului Reformei (PR). Conferinţa de constituire a PR a avut loc la 5 septembrie 1993, cînd au fost adoptate statutul şi programul acestui partid. PR s-a constituit iniţial drept o formaţiune politică de centru-dreapta, de esenţă creştin-democrată, care şi-a propus elaborarea, susţinerea şi promovarea strategiei reformei pentru a include societatea moldovenească în familia popoarelor civilizate. Congresul I al PR a avut loc la 24 ianuarie 1999. Cel de-al II-lea Congres al PR şi-a ţinut lucrările la 24 aprilie 2005. Congresul în cauză a decis schimbarea denumirii formaţiunii din Partidul Reformei în Partidul Liberal, a adoptat Statutul şi Programul PL în redacţie nouă, a aprobat noua siglă a formaţiunii şi a ales principalele organe de conducere ale PL, menţinîndu-l pe Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al partidului. Congresul al II-lea al PL a luat, de asemenea, atitudine faţă un şir de probleme sociale, adoptînd în acest sens 4 rezoluţii privind: funcţionarea limbilor pe teritoriul RM, reglementarea problemei transnistrene, situaţia politică şi cea social-economică din RM. În urma proceselor de refacere, PL s-a declarat drept o formaţiune politică liberală de dreapta, care militează preponderent pentru: susţinerea şi promovarea tinerei generaţii în viaţa social-politică; respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, independenţei, unităţii şi a integrităţii Republicii Moldova (RM); soluţionarea diferendului transnistrean; retragerea armatei şi a arsenalului militar ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul RM; integrarea RM în structurile euroatlantice; respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; asigurarea libertăţii depline a presei prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora; promovarea şi asigurarea unei autentice autonomii locale; stimularea iniţiativei private cu respectarea regulilor concurenţei; combaterea corupţiei, crimei organizate şi a economiei subterane etc. PL (PR) a participat la alegerile parlamentare din 1994, 1998 şi 2001, fără a promova în Parlament.
Formarea Alianţei pentru Integrare Europeană:
Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, la 8 august, patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral — PLDM, PL, PDM şi AMN au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). În documentul de constituire erau prevăzute 5 obiective majore pe care şi le propunea să le realizeze Coaliţia de Guvernare: 1. restabilirea statului de drept; 2. depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice; 3. descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a R. Moldova; 5. integrarea europeană a R. Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile.
Congresul III al Partidului Liberal din 26 septembrie 2010:
Congresul a ales noua conducere şi Consiliul Central al Partidului Liberal. După ce Dorin Chirtoacă a renunţat să candideze, Mihai Ghimpu a fost reales în fruntea Partidului Liberal cu votul majorităţii celor prezenţi. Totodată, delegaţii la congres au adoptat modificări la Statutul formaţiunii, potrivit cărora PL are trei prim-vicepreşedinţi — Dorin Chirtoacă, Anatol Şalaru, Ion Hadârcă şi patru vicepreşedinţi — deputaţii Corina Fusu, Boris Vieru, Valeriu Munteanu şi Vlad Lupan. De asemenea, congresul a adoptat un nou Program al partidului şi au fost adoptate patru rezoluţii privind: politicile economice, combaterea corupţiei, susţinerea şi promovarea tineretului şi condamnarea comunismului. La lucrările congresului au participat peste 2000 de delegaţi.
Formarea Alianţei pentru Integrare Europeană II:
Dosirea incidentului tragic petrecut în luna decembrie 2012, în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea mai multor demnitari dar şi revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire a AIE II. Acuzaţiile reciproce dintre partidele din AIE II pe marginea nefericitului incident şi atacurile raider asupra unor instituţii financiare din RM au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II. La 13 februarie 2013, liderul PLDM, Vlad Filat a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II. El a spus că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepîndu-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni. Totodată, a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit “pentru că în forma sa actuală a devenit o frînă în exercitarea actului de guvernare şi duce la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”. În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, în şedinţa legislativului din 15 februarie 2013, deputatul şi-a prezentat demisia, confirmată prin votul fracţiunilor PLDM şi PCRM. Vladimir Plahotniuc l-a îndemnat pe premierul, Vlad Filat să-i urmeze exemplul. În urma mai multor runde de negocieri privind formarea unei coaliţii postelectorale, la 30 decembrie 2010, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat şi Partidul Liberal au semnat acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Liderii AIE şi-au cerut scuze faţă de cetăţeni pentru că au fost ţinuţi în suspans timp de o lună de negocieri şi au promis că cele trei partide vor da dovadă de cultură politică şi capacitate organizatorică pentru a asigura administrarea de lungă durată a ţării. În noul Acord sunt prevăzute 7 priorităţi de guvernare ale AIE: Integrare europeană; Reintegrarea ţării; Politică externă eficientă şi echilibrată; Supremaţia legii; Creştere economică sustenabilă; Combaterea sărăciei; Descentralizarea puterii. De asemenea, în baza acordului a fost creat Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană format din 9 membri, cîte 3 membri din fiecare partid iar deciziile în cadrul CAIE se vor lua în baza principiului consensualităţii.
Actul de fuziune dintre PL şi MAE:
Pe 9 martie 2011 preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu şi preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, Veaceslav Untilă, au semnat Acordul de fuziune dintre cele două formaţiuni politice. Liderului PL, Mihai Ghimpu, a spus că ideea fuzionării vine din partea liderului MAE iar aderarea membrilor acestei formaţiuni la PL va întări partidul, accentuînd că la viitoarele alegeri locale candidaţii formaţiunii vor fi selectaţi reieşind din capacităţile lor profesionale şi nu de timpul aderării la partid. În opinia liderului MAE, Veaceslav Untilă, fuzionarea cu PL va contribui la întărirea dreptei naţionale şi va permite Partidului Liberal să obţină un scor foarte bun în cadrul alegerilor locale din vara 2011.
Desfiinţarea Alianţei pentru Integrare Europeană II:
Dosirea incidentului tragic petrecut în luna decembrie 2012, în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea mai multor demnitari dar şi revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire a AIE II. Acuzaţiile reciproce dintre partidele din AIE II pe marginea nefericitului incident şi atacurile raider asupra unor instituţii financiare din RM au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II. La 13 februarie 2013, liderul PLDM, Vlad Filat a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II. El a spus că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepîndu-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni. Totodată, a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit “pentru că în forma sa actuală a devenit o frînă în exercitarea actului de guvernare şi duce la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”. În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, în şedinţa legislativului din 15 februarie 2013, deputatul şi-a prezentat demisia, confirmată prin votul fracţiunilor PLDM şi PCRM. Vladimir Plahotniuc l-a îndemnat pe premierul, Vlad Filat să-i urmeze exemplul. Mai tîrziu, pe 5 martie 2013, fracţiunile parlamentare ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi, Mihai Godea şi Serghei Sîrbu au acordat vot de neîncredere Guvernului Republicii Moldova în frunte cu primul-ministru, Vlad Filat.
Consiliul de Reformare a PL:
În cadrul unei conferinţe de presă din 12 aprilie 2013, un grup de deputaţi, miniştri, viceminiştri şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal a anunţat crearea Consiliului ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Membrii grupului au solicitat organizarea Congresului extraordinar al partidului pentru alegerea prim-vicepreşedintelui Dorin Chirtoacă în funcţia de preşedinte al acestei formaţiuni.
Trecerea în opoziţie a PL:
După demiterea Guvernului, noul candidat pentru funcţia de prim-ministru desemnat de PLDM a fost Vlad Filat, decizie acceptată de Preşedintele ţării dar neacceptată de către PDM şi PL. Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferînd trecerea formaţiunii în opoziţie. Astfel, în şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013, a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană, în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Noul Guvern a fost votat de către fracţiunile PDM, PLDM, cei şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, grupul Mişin şi deputaţii Serghei Sîrbu şi Veronica Abramciuc. Fracţiunea liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot iar grupul socialiştilor şi deputatul neafiliat, Mihai Godea au votat împotrivă.
Congresul IV al PL din 14 septembrie 2014:
Sarcina principală a congresului a fost alegerea conducerii partidului şi pregătirea formaţiunii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Pentru funcţia de preşedinte al PL au fost propuşi patru candidaţi: Dorin Chirtoacă, Corina Fusu, Valeriu Munteanu şi Mihai Ghimpu. Primii trei au renunţat să candideze, Mihai Ghimpu fiind reales în funcţia de preşedinte al PL cu 1694 de voturi din 1740 de delegaţi înregistraţi, 14 voturi au fost împotrivă şi 23 de abţineri. În calitate de prim-vicepreşedinţi ai PL au fost aleşi Dorin Chirtoacă, Anatol Şalaru şi Corina Fusu, iar în funcţie de vicepreşedinţi au fost aleşi Veaceslav Untilă, Valeriu Munteanu, Veronica Herţa, Mihai Moldovanu şi Lilian Carp. Ion Apostol a fost numit Secretar General. Totodată, congresul a ales şi 153 de membri ai Consiliului Republican al PL. De asemenea, delegaţii la congres au aprobat modificările la Statutul şi Programul politic al partidului, au adoptat şi cinci rezoluţii: Cu privire la dezvoltarea economiei şi eradicarea sărăciei; Cu privire la tineret; Cu privire la aderarea Republicii Moldova la NATO; Cu privire la diasporă şi Cu privire la combaterea corupţiei.
Alianţa pentru Integrare Europeană III:
Acordul de constituire a noii alianţe a fost semnat de PLDM, PDM şi PL la 23 iulie 2015. Formarea alianţei a fost precedată de demisia prim-ministrului, Chiril Gaburici, anunţată la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informaţii potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale. După semnarea acordului de constituire a alianţei, PLDM a anunţat eventuala desemnare a Maiei Sandu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru. Dânsa a înaintat mai multe condiţii pentru a accepta funcţia (printre care numirea unui nou guvernator la Banca Naţională a Moldovei şi un nou procuror general), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianţei (PDM şi PL) au lăsat să se înţeleagă că nu o vor susţine la funcţia executivă. Ulterior, liberal-democraţii l-au propus la funcţia de prim-ministru pe Valeriu Streleţ, care a şi fost confirmat în funcţie prin votul Parlamentului din 30 iulie 2015.
Susţinerea retragerii imunităţii lui Vlad Filat şi abţinerea faţă de demiterea Guvernului Streleţ:
La susţinut retragerea imunităţii liderului PLDM, Vlad Filat. La 15 octombrie 2015, în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor, potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie. Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. Prin urmare, la 29 octombrie 2015 Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM, împotrivă votând 18 deputaţi PLDM. PL s-a abţinut de la susţinerea moţiunii de cenzură.
Participarea la învestirea Guvernului Filip:
La 14 ianuarie 2016 după respingerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe secretarul general al Aparatului Preşedintelui, Ion Păduraru, drept candidat la funcţia de prim-ministru. A doua zi, la 15 ianuarie 2016, Ion Păduraru a anunţat că îşi retrage candidatura. PDM a profitat de ocazie pentru a-l înainta pe Pavel Filip candidat la funcţia de prim-ministru. Guvernul în frunte cu Pavel Filip a fost votat şi învestit în funcţie, în ciuda protestelor populare, la 20 ianuarie 2016, fără a se reuşi prezentarea până la capăt a programului de guvernare şi cu omiterea etapei de întrebări şi răspunsuri, din cauza protestului deputaţilor PSRM care au blocat tribuna Parlamentului. Noua componenţă a Guvernului a fost investită prin votul a 57 de deputaţi: 20 deputaţi din fracţiunea PDM, 13 deputaţi din PL, 14 deputaţi ex-comunişti, 8 deputaţi din PLDM (ulterior excluşi din fracţiune) şi 2 ex-deputaţi PLDM.
Lider
Conducerea
Deputați
Adresa juridică
OrașChisinau
StradăNicolae Iorga 15
Webhttp://www.pl.md
Emailliberal@pl.md
FacebookPL
Telefon+373 (22) 22-83-26
Fax+373 (22) 22-80-97
Denumirile precedente
24.04.2005Partidul Reformei (PR)
Rating
Mediu: 7.9
Articole relevante