Partide politice
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova
Data înregistrării:6 August 1997
Numărul de membri:~9500
Doctrina:Socialism Democratic
Slogan:Moldova. Muncă. Socialism
Istoric:
Constituirea PSRM:
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a fost creat de foşti membri ai Partidului Socialist din Moldova (PSM), care părăsiseră partidul la începutul anului 1996 din motive de natură strategică şi ideologice. Congresul de constituire al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a avut loc la 29 iunie 1997, la Chişinău, la care au fost adoptate Statutul şi Declaraţia programatică ale PSRM şi alese organele de conducere. Copreşedinţi ai partidului au fost aleşi dna Veronica Abramciuc (în momentul alegerii deţinea funcţia de Director General al Departamentului Relaţiilor Naţionale de pe lîngă Guvernul Republicii Moldova) şi dl Eduard Smirnov (în momentul alegerii — Viceprimarul municipiului Chişinău). Congresul a trasat deosebirile esenţiale dintre PSRM şi alte formaţiuni de stînga din Moldova (PCRM, PSM, PSDM etc.) bazate pe evaluările diferite a experienţei transformărilor socialiste pe plan internaţional şi pe orientările privind perspectivele socialismului în secolul al XXI-lea.
Congresul V al PSRM din 17 decembrie 2004:
În cadrul congresului a fost analizată activitatea partidului şi a fost trasat strategia PSRM pentru următoarele alegeri parlamentare din 6 martie 2005. De asemenea, Congresul a decis modificarea denumirii partidului din “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în “Partidul Socialiştilor din Moldova «Patria-Rodina»” (PSMPR). Cu această denumire partidul a participat la alegerile parlamentare din 2005 şi la cele ale primarului Chisinau din 2005, precum şi în alegerile locale din 2007. Congresul a schimbat şi simbolul permanent al partidului, dintr-un cap de tînără într-o stea reliefată cu cinci colţuri cu următoarele inscripţii: în partea de sus a stelei — “PATRIA”, iar în partea de jos a stelei — “RODINA”. În 2006, PSMPR a participat în calitate de membru fondator al Uniunii Internaţionale “GUAM pentru voinţa populară” cu reşedinţa curentă în oraşul Bacu, Azerbaidjan.
Congresul IX al PSMPR din 6 septembrie 2008:
Congresul a adoptat noua redacţie a Statutului partidului şi Declaraţia programatică a PSMPR. Partidul îşi desfăşoară activitatea curentă prin intermediul filialelor locale care funcţionează în 20 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi. PSMPR este membru al Uniunii Internaţionale a Partidelor de Orientare Socialistă “Congresul Socialist Euroasiatic” cu reşedinţa în oraşul Kiev. Pe parcursul existenţei sale, PSMPR a elaborat şi a propus organelor specializate de stat şi societăţii în ansamblu un şir de documente care vizează relaţiile inter-etnice, întărirea statalităţii moldoveneşti şi soluţionarea contenciosului transnistrean.
Congresul X al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova din 18 decembrie 2011:
La lucrările congresului au participat circa 700 de delegaţi din localităţile republicii şi invitaţi străini. Congresul a ales noua conducere a partidului şi a aprobat programul de activitate al formaţiunii pentru următorii ani. În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales în unanimitate deputatul neafiliat, ex-comunistul Igor Dodon iar Veronica Abramciuc a fost aleasă în calitate de preşedinte de onoare al formaţiunii. Procedura de vot a decurs conform metodei “Primaries”, potrivit căreia mai mulţi candidaţi să fie desemnaţi de către membrii partidului, după care prin vot se alege preşedintele. Delegaţii la congres au adoptat şi o rezoluţie prin care au condamnat neputinţa AIE de a alege şeful statului, lipsa de responsabilitate a deputaţilor faţă de cetăţeni, şi a anunţat despre intenţia de a lansa o campanie de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui referendum privind schimbarea procedurii de alegere a deputaţilor în Parlamentul ţării, parţial, în cadrul circumscripţiilor uninominale.
Congresul XI Extraordinar din 3 august 2013:
În cadrul congresului, a fost aprobată noua redacţie a Statutului formaţiunii şi a fost aleasă noua componenţă a Consiliului Republican al PSRM. Delegaţii la congres au mai adoptat şi o Rezoluţie, prin care, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de situaţia socio-economică din Republica Moldova şi au criticat activitatea guvernării. Totodată, socialiştii şi-au propus elaborarea împreună cu experţii din societatea civilă, pînă la 1 martie 2014, a unui Program alternativ de dezvoltare a ţării pe o perioadă de 10 ani; elaborarea Conceptului de federalizare a Republicii Moldova, care să fie prezentat partenerilor în procesul de negocieri, dar şi opiniei publice pînă la sfîrşitul anului 2013 iar Integrarea Euroasiatică a fost declarată ca vector de dezvoltare a politicii externe a Republicii Moldova. La lucrările Congresului au participat circa 250 de delegaţi şi invitaţi din toată republica.
Congresul XII Extraordinar al PSRM din 28 septembrie 2014:
În cadrul congresului a fost prezentată şi aprobată Platforma electorală a PSRM şi lista electorală pentru scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014, în capul listei fiind desemnată ex-prim-ministrul Zinaida Greceanîi, urmată de liderul socialiştilor, Igor Dodon. Preşedintele PSRM, a făcut apel către toate partidele de stânga să se unească pentru denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi aderarea la Uniunea Vamală. Delegaţii la congres au ales şi sloganul formaţiunii pentru alegerile parlamentare 2014: “Moldova are nevoie de altceva”. Totodată, în cadrul congresului şi-au anunţat participarea în alegerile parlamentare alături de echipa socialiştilor ex-ambasadorul RM în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă, preşedintele Partidului “Moldova Unită”, Vladimir Ţurcan, analistul Bogdan Ţîrdea, dar şi un grup de deputaţi din UTA Găgăuzia. La Congres au fost prezentate şi principalele obiective electorale pe care şi le propune PSRM: denunţarea Acordului de Asociere cu UE; integrarea în Uniunea Vamală; consolidarea relaţiilor cu Rusia; implementarea unui program economic de redresare a situaţiei din Moldova, bazat pe apărarea intereselor cetăţenilor şi relansare a tuturor ramurilor economiei; construcţia statului social; consolidarea statalităţii şi păstrarea statutului de neutralitate al RM; păstrarea şi promovarea culturii, istoriei, limbii moldoveneşti şi a tradiţiilor seculare ale Ortodoxiei etc. Potrivit organizatorilor, la lucrările congresului au participat peste 2000 de delegaţi şi invitaţi din toată republica.
Susţinerea Irinei Vlah la funcţia de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia:
La 29 decembrie 2014 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, deputatul PCRM Irina Vlah a anunţat că părăseşte fracţiunea comuniştilor. Ea şi-a motivat decizia prin faptul că “electoratul PCRM s-a simţit trădat, din cauza schimbării cursului politicii externe a formaţiunii”. Totodată, Irina Vlah a mai anunţat că va candida independent la alegerile başcanului Găgăuziei din 22 martie 2015. Ulterior, pe 3 februarie 2015 Comitetul Politic Executiv al PSRM, a votat în unanimitate pentru susţinerea candidatului independent, Irina Vlah, la alegerile pentru funcţia de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia. La alegerile din 22 martie 2015, Irina Vlah a fost aleasă în calitate de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia, cu 51.11% din voturile valabil exprimate.
Arestul lui Vlad Filat şi demiterea Guvernului Streleţ:
La 15 octombrie 2015 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie. Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. Prin urmare, la 29 octombrie 2015 Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM.
Congresul XIII al PSRM din 29 noiembrie 2015:
Sarcina principală a congresului a fost alegerea noilor organe de conducere şi adoptarea rezoluţiilor privind situaţia politică şi social-economică din Republica Moldova. În funcţia de preşedinte al partidului a fost reales cu unanimitate de voturi deputatul Igor Dodon. Potrivit lui, în perioada următoare partidul se va afla în pregătire intensivă pentru alegerile parlamentare anticipate şi “există o probabilitate foarte mare că acestea să aibă loc în prima jumătate a anului 2016”. De asemenea, în cadrul congresului a fost adoptat programul “Progresul moldovenesc: 10 paşi de făurire”. Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 2000 de delegaţi şi invitaţi din toată republica şi de peste hotare.
Participarea la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016:
PSRM l-a desemnat pe liderul formaţiunii, Igor Dodon, în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Angajându-se în campania electorală prezidenţială, Igor Dodon a făcut publice principalele obiective pe care şi le-a asumat în calitate de candidat: păstrarea statalităţii, neutralităţii şi identităţii moldoveneşti; o economie performantă şi echitate socială; credinţa ortodoxă şi revigorarea relaţiilor de prietenie cu Federaţia Rusă. În pofida animozităţilor şi a replicilor acide lansate pe parcursul anului 2016 între liderul “Partidului Nostru”, Renato Usatîi şi preşedintele PSRM, Igor Dodon, primul a îndemnat alegătorii să-l susţină pe Igor Dodon în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2016. De asemenea, liderul socialiştilor a fost susţinut şi de alte grupuri de cetăţeni: Partidul Popular Socialist din Moldova; Partidul “Renaştere”; Partidul Ruso-Slavean din Moldova; preoţi în frunte cu episcopul de Bălţi şi Făleşti Marchel dar şi de Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, Vladimir; ex-prim-ministrul Vasile Tarlev; Mişcarea “Voievod” etc. În primul tur de scrutin Igor Dodon a acumulat 47.98% din voturi, iar în al doilea tur — 52.11%, fiind ales preşedinte al Republicii Moldova.
Congresul XIV al PSRM din 18 decembrie 2016:
Congresul XIV a fost convocat ca urmare a alegerii liderului PSRM, Igor Dodon, în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova la alegerile prezidenţiale din 13 noiembrie 2016. În cadrul Congresului a fost aleasă în funcţia de preşedinte al PSRM Zinaida Greceanîi, liderul fracţiunii parlamentare a PSRM, a fost aleasă noua componenţă a Consiliului Republican şi adoptată Rezoluţia privind obiectivele partidului pentru următoarea perioadă. Noul preşedinte al socialiştilor a declarat că PSRM va depune eforturi să declanşeze alegeri parlamentare anticipate în 2017, crearea unei majorităţi parlamentare şi crearea unui Guvern funcţional în interesul cetăţeanului. Totodată, în cadrul Congresului Zinaida Greceanîi a semnat memorandumuri de colaborare interpartinice cu reprezentanţii Partidului Republican al Muncii şi Dreptăţii din Belarus, Uniunea Rusă din Letonia, Mişcarea Democratică “Georgia Unită”, precum şi cu fracţiunea Partidului Social-Democrat din Kîrgîzstan. Potrivit organizatorilor, la lucrările congresului au participat circa 800 de delegaţi şi oaspeţi din întreaga ţară şi de peste hotare.
Lider
Deputați
Adresa juridică
OrașChişinău
StradăColumna 148/1
Webhttp://socialistii.md
Emailpsrm.md@gmail.com
FacebookPSRM
Telefon+373 (22) 81-78-81
Fax
Denumirile precedente
14.04.2011Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” (PSMPR)
21.01.2005Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM)
Rating
Mediu: 4.6
Articole relevante