Partide politice
Partidul Democrat din Moldova
Data înregistrării:25 Martie 1997
Numărul de membri:~50300
Doctrina:Social-democraţie
Slogan:Creştem Moldova!
Istoric:
Constituirea Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”
Conferinţa de constituire a Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP) a avut loc la 8 februarie 1997. La eveniment au participat 860 de delegaţi din toate oraşele şi raioanele Republicii Moldova. MpMDP a fost fondată din iniţiativa membrilor blocului “Pro Lucinschi”, pornind de la necesitatea constituirii unei mişcări de masă de orientare centristă, care avea să sprijine Preşedintele ales în 1996 în realizarea programului său. La conferinţă au fost alese organele de conducere şi aprobate Statutul şi Programul politic. Preşedinte al MpMDP a fost ales dl Dumitru Diacov.
Participarea la guvernare în cadrul Alianţei pentru Democraţie şi Reforme:
În urma alegerilor parlamentare din 1998, Mişcarea “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” accede în Parlament, iar Dumitru Diacov este ales în funcţia de Preşedinte al Parlamentului. Pornind de la principiile stipulate în platforma sa electorală, MpMDP a decis să participe la crearea Alianţei pentru Democraţie şi Reforme (ADR). Creat în rezultatul unor tratative dificile, Guvernul ADR — primul guvern de coaliţie în istoria ţării — s-a bazat pe programul de guvernare al ADR (1998–2001, 1999–2002) şi a inclus reprezentanţi ai tuturor partidelor constituante (MpMDP, PFD, BeCDM). Coaliţia ADR s-a destrămat în decembrie 1999 prin retragerea Frontului Popular Creştin Democrat (FPCD), iar guvernul ADR în frunte cu Ion Sturza a fost demis prin votul deputaţilor PCRM şi FPCD.
Congresul I al MpMDP din 17 octombrie 1998:
La Congresul I au participat 993 delegaţi din 39 de raioane, oraşe şi municipii. Preşedinte al MpMDP a fost reales Dumitru Diacov. Congresul I al MpMDP a ales organele de conducere, a adoptat Statutul şi Programul MpMDP. De asemenea, Congresul I al MpMDP a lansat un apel către partidele şi mişcările de orientare centristă de a se uni într-o organizaţie politică, care ar fi putut avea o influenţă decisivă asupra dezvoltării ţării.
Congresul II al MpMDP din 15 aprilie 2000:
La 15 aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în Partidul Democrat din Moldova (PDM). Congresul a ales organele de conducere, a adoptat modificări la Statutul partidului şi a votat Programul politic şi economic al PDM. Preşedinte al PDM a fost reales dl Dumitru Diacov. În perioada dintre cele două congrese formaţiunea şi-a majorat considerabil rîndurile de la 8,000 de membri în 1998 la 25,000 de membri în 2000.
Congresul III al PDM din 22 noiembrie 2003:
Congresul III a decis ca sarcina primordială a Consiliului Naţional al PDM, organizaţiilor primare, raionale şi municipale să fie pregătirea pentru alegerile parlamentare din 2005; să mobilizeze toate resursele organizatorice şi informaţionale ale PDM pentru asigurarea trecerii pragului electoral; să determine reprezentanţii partidului din administraţia publică locală să acorde o atenţie prioritară problemelor tineretului, intelectualităţii, femeilor, păturilor social-vulnerabile, rezolvării altor probleme ce ţin de dezvoltarea socială a comunităţilor. De asemenea, Congresul a adoptat modificări în Statutul PDM.
Crearea Blocului “Moldova Democrată”:
În mai 2004, trei partide politice de orientare democrată — Partidul Democrat din Moldova, Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) şi Partidul Social-Liberal (PSL) — au creat Blocul electoral “Moldova Democrată” (BMD). La baza acestui bloc a stat ideea unificării tuturor forţelor democrate şi oferirea unei alternative guvernării comuniste. La 21 octombrie 2004, la BMD a aderat Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova (PEMAVE). La scurt timp după accederea în parlament BMD s-a destrămat, Partidul Democrat din Moldova constituindu-şi propria fracţiune formată iniţial din 8 deputaţi, iar după fuziunea PSL cu PDM în februarie 2008, ajungînd la 11 membri.
Congresul IV al PDM din 3 iulie 2005:
Congresul IV a discutat despre principalele probleme ale ţării, rolul şi locul PDM în viaţa societăţii moldoveneşti şi a trasat noi sarcini pentru următorii doi ani de activitate. Participanţii la Congres au confirmat componenţa conducerii partidului, în funcţia de Preşedinte fiind reales dl Dumitru Diacov. La Consiliul XXII-lea al Internaţionalei Socialiste (IS) desfăşurat la Geneva pe 27–30 iunie 2007, Partidul Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste, ca la următorul congres al SI din iulie 2008 să devină membru cu drept de vot consultativ.
Migraţia politică din/ spre PDM în anii 2007-2008:
În septembrie 2007, din PDM se retrage Vladimir Filat, membru al Consiliului Executiv Politic şi Vicepreşedinte al Fracţiunii PDM, pentru a constitui o formaţiune de orientare liberală. Exemplul lui Vladimir Filat este urmat de un grup de consilieri municipali (mun. Chişinău) aleşi pe listele PDM şi unii membri ai Consiliului raional Nisporeni a PDM, care părăsesc PDM pentru a participa la proiectul politic iniţiat de V. Filat.
Congresul V al PDM din 10 februarie 2008:
Congresul V al PDM a marcat fuzionarea Partidul Social-Liberal cu Partidul Democrat din Moldova sub denumirea Partidului Democrat din Moldova. Fuziunea celor două formaţiuni politice a avut ca scop consolidarea centrului politic din Republica Moldova în contextul pregătirii pentru alegerile parlamentare din anul 2009. La Congres au fost efectuate modificări la Statutul PDM, adoptată o nouă strategie de lucru a PDM şi un nou Program politic. De asemenea, a fost aleasă o nouă conducere. În funcţia de Preşedinte al partidului unit a fost ales dl. Dumitru Diacov, iar dl Oleg Serebrian — în funcţia de Prim-vicepreşedinte al PDM. Oazu Nantoi, Valentina Buliga, Igor Klipii, Valentina Stratan şi Dumtru Ivanov au fost aleşi Vicepreşedinţi ai PDM, iar Oleg Ţulea, liderul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat, a fost desemnat în calitate de Secretar General al partidului.
Congresul VI Extraordinar al PDM din 19 iulie 2009:
Congresul VI Extraordinar al Partidului Democrat din Moldova a marcat începutul unei etape de renovare a PDM şi a oficializat schimbarea conducerii partidului, după venirea în partid a fostului şef al Parlamentului, Marian Lupu, împreună cu echipa sa (Valeriu Lazăr, Igor Corman, Andrei Popov, Stela Jantuan etc.). Anterior, Marian Lupu plecase din Partidul Comuniştilor după ce a denunţat autoritarismul şi metodele nedemocratice aplicate de către acest partid. La Congres au fost prezenţi peste 600 de participanţi — 505 delegaţi ai PDM din toate raioanele republicii şi invitaţi speciali străini. Congresul a introdus modificări la Statutul partidului şi l-a ales unanim pe Marian Lupu la funcţia de Preşedinte al Partidului Democrat din Moldova. Dumitru Diacov a fost ales Preşedinte de onoare al partidului. Oleg Serebrean şi-a păstrat funcţia de Prim-vicepreşedinte, iar Secretar General a fost numit Valeriu Lazăr (ex-ministru al economiei şi comerţului). În calitate de Vicepreşedinţi au fost numiţi Igor Corman, Oleg Ţulea, Oazu Nantoi, Valentina Stratan, Igor Klipii şi Valentina Buliga. După venirea lui Marian Lupu în PDM, la PDM au aderat mai mulţi membri PCRM şi PSD (din organizaţiile raionale PSD — Glodeni, Bălţi, Anenii Noi). Totodată, şi liderul Mişcării social-politice “Forţa Noua”, Valeriu Pleşca, a anunţat că Mişcarea “Forţa Nouă” va susţine PDM în alegerile anticipate din 29 iulie 2009, iar ulterior chiar va adera la PDM.
Constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană din 8 august 2009:
Patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM şi AMN au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). În Actul de Constituire erau prevăzute 5 obiective majore pe care şi le propune să le realizeze Coaliţia de Guvernare: 1. restabilirea statului de drept; 2. depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice; 3. descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a R. Moldova; 5. integrarea europeană a R. Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile.
Crearea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE 2) din 30 decembrie 2010:
Ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, Partidul Democrat a devenit un factor decisiv în crearea noii coaliţii de guvernare şi alegerea şefului statului. Deoarece niciun partid politic care a depăşit pragul electoral nu întrunea numărul de mandate suficiente (61 de mandate) pentru formarea coaliţiei majoritarea în Parlament, negocierile pentru constituirea unei alianţe postelectorale au perpetuat mai multe săptămîni de zile atît cu partidele de centru-dreapta care au depăşit pragul electoral (PLDM, PL) cît şi cu PCRM. În pofida faptului că au fost presiuni din partea susţinătorilor din ambele tabere, PDM a decis în şedinţa Consilului Naţional din 30 decembrie 2010, ca formaţiunea să meargă la o coaliţie de guvernare cu Partidul Liberal Democrat şi cu Partidul Liberal. Pentru o coaliţie de centru-dreapta au votat 201 membri din 228, cinci au fost împotrivă, iar alţi 22 s-au abţinut. Tot în aceeaşi zi, Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal au semnat acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Liderul democraţilor, Marian Lupu, declara că vor fi modificate mecanismele de funcţionare a noii alianţe, nu vor fi acceptate violenţele şi atacurile la persoană iar cele trei partide vor da dovadă de cultură politică şi capacitate organizatorică pentru a asigura administrarea de lungă durată a ţării.
Congresul VII al PDM din 16 iunie 2012:
Sarcina principală a Congresului VII a fost adoptarea măsurilor de modernizare ale Partidului Democrat în contextul politic actual şi alegerea noilor organe de conducere ale formaţiunii. Cei 1200 de delegaţi la congres l-au ales unanim pe Marian Lupu în calitate de preşedinte al Partidului Democrat iar Vladimir Plahotniuc a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PD. În cadrul congresului a fost ales şi Consiliul naţional politic al formaţiunii, alcătuit din 272 membri, Comisia naţională de cenzori şi Comisia de etică şi arbitraj. Preşedintele reales, Marian Lupu a declarat că Partidul Democrat trebuie să devină cel mai puternic partid de centru-stînga din Moldova iar prim-vicepreşedintele democraţilor Vladimir Plahotniuc a declarat că modernizarea imaginii partidului este un obiectiv al reformei PDM: “Vom marca printr-o nouă faţă — nou slogan şi o nouă siglă. «PDM priveşte în viitor», este sloganul Partidului Democrat, iar viitorul începe acum, la acest Congres”. El a mai adăugat că PD va deveni un model de organizare şi de conlucrare, cu un management dinamic, în care organizaţiile teritoriale au cel mai important cuvînt de spus. De asemenea, congresul a aprobat noile documente statutare ale PDM, inclusiv Statutul şi Doctrina politică. La finalul forumului a fost adoptată o rezoluţie care prevede, în special, în domeniul economic, tranziţia de la modelul de creştere economică bazată pe consum la constituirea unei economii echilibrate moderne.
Desfiinţarea Alianţei pentru Integrare Europeană II:
Dosirea incidentului tragic petrecut în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea a mai multor demnitari dar şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II. Acuzaţiile reciproce dintre partidele membre AIE II pe marginea nefericitului incident şi a atacurile raider asupra unor instituţii financiare din RM, au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II. La 13 februarie 2013, liderul PLDM — Vlad Filat a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul Acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II. El a spus că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepîndu-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni. Totodată, a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit “pentru că în forma sa actuală a devenit o frînă în exercitarea actului de guvernare şi duce la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”. În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului — Vladimir Plahotniuc, în cadrul şedinţei legislativului din 15 februarie 2013 deputatul şi-a prezentat demisia, confirmată prin votul fracţiunilor PLDM şi PCRM. Vladimir Plahotniuc l-a îndemnat pe premierul Vlad Filat să-i urmeze exemplul. Mai tîrziu, pe 5 martie 2013, fracţiunile parlamentare ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi Mihai Godea şi Serghei Sîrbu au acordat vot de neîncredere Guvernului Republicii Moldova în frunte cu primul-ministrul Vlad Filat. Moţiunea de cenzură a fost înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în şedinţa Legislativului din 28 februarie 2013. Motivul invocat de comunişti a fost că Executivul a devenit centrul unor scandaluri de corupţie iar mai mulţi membri ai Guvernului sunt implicaţi în scheme criminale şi coruptibile care prejudiciază bugetul statului. Formarea Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană: După demiterea Guvernului, Partidului Liberal Democrat din Moldova i-a revenit sarcina să desemneze un candidat la funcţia de prim-ministru. Pentru această funcţie a fost desemnat liderul partidului — Vlad Filat, candidat acceptat şi de şeful statului la 10 aprilie 2013 dar neacceptat de PDM şi PL. Preşedintele liberal — Mihai Ghimpu a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferînd trecerea formaţiunii în opoziţie. La 12 aprilie 2013, un grup de deputaţi, miniştri, viceminiştri şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal în frunte cu deputatul Ion Hadîrcă au anunţat crearea Consiliul ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Grupul reformator a anunţat că vor continua discuţiile pentru depăşirea crizei politice. În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013, a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Pentru noul Guvern au votat fracţiunile PDM, PLDM, cei şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, grupul Mişin şi deputaţii Serghei Sîrbu şi Veronica Abramciuc. Fracţiunea liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot iar grupul socialiştilor şi deputatul neafiliat, Mihai Godea au votat împotrivă.
Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană:
După demiterea Guvernului Filat, Partidul Liberal Democrat din Moldova a iniţiat consultări privind crearea noii coaliţii de guvernare. Prin urmare, la 10 aprilie preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, candidat neacceptat de PDM şi PL. Preşedintele liberal, Mihai Ghimpu a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferând trecerea formaţiunii în opoziţie. Ulterior, la 12 aprilie 2013 un grup de deputaţi, miniştri, viceminiştri şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal în frunte cu deputatul Ion Hadârcă au anunţat crearea Consiliul ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Grupul reformator a anunţat că vor continua discuţiile pentru depăşirea crizei politice şi alegerea unui prim-ministru. A urmat decizia Curţii Constituţionale (CC) din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcţia de premier, deoarece “un prim-ministru demis pentru suspiciune de acte de corupţie nu-şi poate exercita mandatul”. După decizia CC, a urmat votul comun PLDM şi PCRM din 25 aprilie 2013, prin care a fost demis din funcţie preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. După o perioadă de consultări, la 14 mai 2013 PLDM l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, candidat agreat şi de preşedintele ţării la 15 mai. În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013 a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Pentru noul Guvern au votat fracţiunile PDM, PLDM, cei şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, grupul Mişin şi deputaţii Serghei Sîrbu şi Veronica Abramciuc. Fracţiunea liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot iar grupul socialiştilor şi deputatul neafiliat, Mihai Godea au votat împotrivă. Investirea Guvernului Leancă a fost precedată de alegerea diplomatului Igor Corman în calitate de preşedinte al Parlamentului.
Acordul privind consolidarea forţelor pro-europene la nivel local:
La 12 martie 2014 Partidul Democrat din Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Liberal Reformator au semnat Acordul cu privire la consolidarea forţelor pro-europene la nivel local. Cele trei partide s-au angajat să reevalueze situaţia coaliţiilor raionale şi municipale, astfel încât să asigure o guvernare locală eficientă, bazată pe conlucrarea partidelor membre ale Coaliţiei Pro-Europene. Potrivit acordului semnat, PLDM, PDM şi PLR se angajau să promoveze solidar dezideratul naţional de integrare în UE, să demonteze orice iniţiativă de subminare a acestuia şi să implementeze la nivel local obiectivele Programului de guvernare al Coaliţiei Pro-Europene.
Alianţa Politică pentru Moldova Europeană:
Acordul de constituire a noii alianţe politice a fost semnat la 23 ianuarie 2015, ca urmare a blocajului politic şi nealegerii, timp de două luni, a unei majorităţi parlamentare, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Din componenţa alianţei au făcut parte Partidul Liberal Democrat din Moldova (cu 23 de mandate în Parlament iniţial şi 21 ulterior, după părăsirea fracţiunii de către Iurie Leancă şi Eugen Carpov) şi Partidul Democrat din Moldova (19 mandate). În ziua semnării acordului de creare a coaliţiei, cu voturile PDM, PLDM şi PCRM, preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidat înaintat de PDM, iar vicepreşedinţi ai Parlamentului au fost aleşi Liliana Palihovici (PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM). Ulterior, la 18 februarie 2015, cu votul a 60 de deputaţi din PLDM, PDM şi PCRM a fost investit Guvernul condus de Chiril Gaburici.
Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) III:
Acordul de constituire a noii alianţe a fost semnat de PLDM, PDM şi PL la 23 iulie 2015. Formarea alianţei a fost precedată de demisia prim-ministrului, Chiril Gaburici, anunţată la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informaţii potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale. După semnarea acordului de constituire a alianţei, PLDM a desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru. Dânsa a înaintat mai multe condiţii pentru a accepta funcţia (printre care numirea unui nou guvernator la Banca Naţională a Moldovei şi a unui nou procuror general), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianţei (PDM şi PL) au lăsat să se înţeleagă că nu o vor susţine la funcţia executivă. Ulterior, liberal-democraţii l-au propus la funcţia de prim-ministru pe Valeriu Streleţ, care a şi fost confirmat în funcţie prin votul Parlamentului din 30 iulie 2015.
Arestul lui Vlad Filat şi demiterea Guvernului Streleţ:
La 15 octombrie 2015 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie. Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. PDM a susţinut moţiunea de cenzură din 29 octombrie 2015 împotriva Guvernul Streleţ.
Vlad Plahotniuc, candidatul majorităţii la funcţia de prim-ministru:
După constituirea AIE III (23 iulie 2015) şi investirea Guvernului Streleţ (30 iulie 2015), Vlad Plahotniuc a renunţat la mandatul de deputat chiar în ziua investirii noului Guvern. Ulterior, la 15 octombrie 2015 Vlad Plahotniuc s-a autosuspendat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM şi de cea de membru de partid. Decizia sa a fost precedată de ridicarea imunităţii parlamentare şi arestul liderului PLDM, Vlad Filat. Totuşi, Vlad Plahotniuc şi-a anunţat revenirea în politică şi în PDM la 21 decembrie 2015, printr-o postare pe o reţea de socializare, în care declara că va “participa în mod direct la formarea majorităţii parlamentare, care să asigure o guvernare stabilă”. În dimineaţa aceleiaşi zile, 14 deputaţi comunişti au anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că părăsesc fracţiunea PCRM iar la 24 decembrie 2015 împreună cu fracţiunea PDM (20 deputaţi) au semnat declaraţia de constituire a “Platformei Social-Democrate pentru Moldova” (PSDM). Prin urmare, la 13 ianuarie 2016 majoritatea parlamentară absolută, nou constituită Parlament şi formată din 56 de deputaţi, l-a desemnat pe Vlad Plahotniuc în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, însă preşedintele republicii Nicolae Timofti a respins candidatura, invocând motivul că candidatul nu întruneşte criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcţia de prim-ministru.
Investirea Guvernului Filip:
La 14 ianuarie 2016 după respingerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe secretarul general al Aparatului Preşedintelui, Ion Păduraru, drept candidat la funcţia de prim-ministru. A doua zi, la 15 ianuarie 2016, Ion Păduraru a anunţat că îşi retrage candidatura. În aceste circumstanţe, noul candidat la funcţia de prim-ministru a devenit Pavel Filip, înaintat de PDM şi susţinut de noua majoritate parlamentară. Guvernul în frunte cu Pavel Filip a fost votat şi învestit în funcţie, în ciuda protestelor populare, la 20 ianuarie 2016, fără a se reuşi prezentarea până la capăt a programului de guvernare şi cu omiterea etapei de întrebări şi răspunsuri, din cauza protestului deputaţilor PSRM care au blocat tribuna Parlamentului. Noua componenţă a Guvernului a fost investită cu votul a 57 de deputaţi: 20 deputaţi din fracţiunea PDM, 13 deputaţi din PL, 14 deputaţi ex-comunişti, 8 deputaţi din PLDM (ulterior excluşi din fracţiune) şi 2 ex-deputaţi PLDM.
Congresul VIII al PDM din 24 decembrie 2016:
Congresul VIII a fost convocat după deciziile adoptate la şedinţa Consiliului Politic al PDM din 10 decembrie 2016 unde liderul partidului Marian Lupu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PDM. Sarcina principală a Congresului VIII a fost alegerea noilor organe de conducere, adoptarea noilor modificări în statutul partidului şi trasarea noilor obiective de modernizare a partidului. În calitate de preşedinte al PDM a fost ales omul de afaceri Vlad Plahotniuc, susţinut cu votul unanim al delegaţilor la congres. Vlad Plahotniuc a declarat că se va axa pe modernizarea formaţiunii politice, ca să devină un partid care promovează interesele cetăţenilor şi nu unul cu interese geopolitice. De asemenea, delegaţii la congres l-au ales pe Pavel Filip în funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM, au votat lista noului Consiliului Naţional Politic al partidului şi au adopta noua redacţie a Statutului partidului. Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 1000 de delegaţi din toate raioanele ţării şi oaspeţi de peste hotare.
Lider
Conducerea
Deputați
Candidați alegeri parlamentare
Adresa juridică
OrașChişinău
StradăTighina 32
Webhttp://www.pdm.md
Emailpartiddemocrat@gmail.com
FacebookPDM
Telefon+373 (22) 54-17-22
Fax+373 (22) 27-70-08
Denumirile precedente
15.04.2000Mişcarea social-politică “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP)
Rating
Mediu: 6.4
Articole relevante